Sursă foto: http://www.deviantart.com/art/My-tribe-254039434

Continuare din articolul: Deplasarea cu cele mai multe conexiuni. Partea I

Abby din nou.

Există un motiv pentru care tratez întâlnirea cu Abby separat. Subiectul necesită o digresiune.

Tribul meu.

Ce înseamnă “tribul meu”?

Înainte să sară Ariel de la Tribul.eu pe mine că i-am ciordit marca, precizez că e vorba de apartenența la o comunitate. Dar la o comunitate pe care o identifici tu însuți ca fiind “a ta”.
Eh, și acest mic “dar” complică lucrurile.

În principiu, am definit “tribul meu” ca acel grup unde ești înțeles iar tu îi înțelegi la rândul tău pe ceilalți. Care îți dă un liniștitor sentiment de apartenență.

Uite, poți asculta până termini de citit articolul: Avicii – Wake me up, pentru că îmi place la nebunie finalul cu “Get up! Pack your things… / Where are we going? / Somewhere we belong…”

Până aici nicio surpriză, mai găsești pe net diverse definiții. Provocarea începe când încerci să și implementezi teoria asta.

Definiția până la Abby.

Îmi place cum sună asta cu “până la”. Un fel de “Inaintea erei noastre”.

Începusem eu să detaliez mulțimile (ca la matematică) unde simțeam că aparțin.

În fapt:

• Ca și om de vânzări am obișnuința de a lucra și a lua decizii cu și bazat pe date difuze și incerte. Asta ma face cvasi-incompatibil cu oamenii care lucrează cu numere exacte cum ar fi cei din financiar. (Pentru prietenii mei ce lucrează în finanţe: vă iubesc pe toţi!)
• Ca și inginer – mi-a plăcut de mic să desfac jucăriile ca să văd cum sunt făcute. Toți inginerii au făcut asta în copilărie. Noi nu suntem fascinaţi de miracol ci îl desfacem cu cu șurubelnița ca să vadă cum funcționează.
• Ca și (fost) programator, am nevoie de o înlănțuire logică, de o cale clar definită și de mult-mult sens. Poate mai mult decât alții.
• Ca și ardelean – mă identific puternic cu un set de obiceiuri și de valori pe care mă lupt să nu le alterez. Nu mai intru acum în detalii, despre conflictele mele culturale găsești aici și aici și voi mai scrie.
• Lista poate continua dar ai prins ideea, așa că mă opresc aici.

Bun-bun-bun, dar există o problemă. Nici unul din aceste “triburi” nu îmi dă un sentiment de apartenență totală, adică nu mă simt la fel cu toți inginerii sau programatorii din lumea asta. Nici cu toți ardelenii.
Ei, atunci logicianul din mine a tras concluzia că “tribul meu” este intersecția acestor mulțimi. Și atâta timp cât sunt măcar câteva persoane acolo, e perfect.

Mai mai că prindea contur teoria cu “Tribul meu”. Apoi apare Abby.

Cine e Abby?

Fata din poză.

E născută la granița de N a Chinei, aproape de Mongolia, a studiat limbi străine și vorbește mandarină, cantoneză, engleză și coreană. A studiat un an în State și lucrează ca translator in Hk.

Cum era cu intersecția mulțimilor?! Și totuși am avut cu ea o formă de comunicare ce mi-a redefinit conceptul de “trib”.

Întâlnirea

Spoiler alert: Nu e o poveste romantică, nici erotica. E una despre oameni atât de similari încât se pot înțelege dincolo de rasă, sex, cultură, religie, educație, în principiu cam tot ce poate fi diferit.

Am intrat într-un stand și mă uitam la un model de boxă portabilă. Ea a venit la mine și m-a surprins cât de bine vorbea engleza. Am vorbit puțin și am fost surprins cât de ușor a decurs conversația.
A doua zi am căutat-o pentru că îmi rămăsese în minte acea “conexiune intre noi” cum a denumit-o ea mai târziu. Am fost surprins că m-a recunoscut şi îşi amintea şi numele meu pentru că în medie, într-un stand la un astfel de târg, intră cam 700 – 800 oameni pe zi.
În timp ce vorbeam cu ea, simțeam efectiv cum intuiesc ce vrea să zică, doar citindu-i ochii. Și da, chiar erau mijiți ca și la toți chinezii, deci nu era foarte ușor.
Am stabilit că ne întâlnim în Shenzhen ca să vizitez fabrica chinezului ce o angajase ca translator, pasul următor firesc când faci business în China. Asta după ce m-am asigurat că va fi și ea prezentă, desigur. Am schimbat numere de telefon și am plecat.

În Shenzhen au întârziat. Mult. Mi-au dat programul peste cap. Dacă nu era vorba de Abby, anulam meeting -ul.
Pe drum am povestit mai mult de business, Abby traducând. Am ajuns într-un cartier mai mult rezidențial ce nu avea aerul acela muncitoresc specific fabricilor chineze. I-am spus: “Șeful tău nu are nici o fabrică, e un intermediar“.  Ea s-a schimbat la față și a început să se bâlbâie. I-am zâmbit și am întrebat-o: “Te simţi jenată pentru că ştii că el e un escroc şi crezi că te voi considera și pe tine la fel?”. Am stabilit că jobul ei e de translator și de unde începe şi unde se termină responsabilitatea ei.
După acest incident, relaţia dintre noi s-a încălzit. Am adăugat: “Vezi, nu trebuie să-ți faci griji, eu înțeleg ce spui și atunci când nu o faci“, ea a completat “Poate e din cauza acestei conexiuni dintre noi“. Recunosc că în acel moment tot filmul despre “tribul meu” și toate definițiile mi s-au succedat atât de repede în minte încât nu am avut timp să mă bucur de frumusețea momentului.

În timpul negocierii cu chinezul legătura cu Abby creștea văzând cu ochii. Nici nu mai eram atent la body-language-ul lui pentru că simțeam când minte din cum îl privea ea. Am concluzionat elegant că mai așteptăm până scoate un produs finit pe piață, în loc să-i arunc în față că nu are nimic de oferi și am plecat la masă.

În timpul prânzului și pe drum înapoi, am discutat mai mult cu Abby, business-ul se terminase. Ne înțelegeam perfect. Ca să scurtez povestea, am invitat-o la cină în Hong-Kong, înainte să plec. Am încurcat însă orele și nu am mai avut timp. I-am scris un email în care mi-am cerut scuze și mi-am exprimat părerea de rău. Răspunsul ei a fost… dar, cu acceptul ei, îl găsești mai jos și îți faci propria opinie:

Dear Valentin,

I’m happy that you feel the same thing I feel about you. I would definitely stay in touch with you coz this is also the first time I feel connected with a person even when we were not talking but just looking into each other’s eyes. It’s like everything you are trying to say is expressed in your glance at me, and in the smile you gave to me. No need of extra words. And that feels crazy, in a good way. 😀

Don’t feel bad if we can’t get to know each other better this time because there must be some other time that is already arranged by our destiny that will lead us to meet again. And I believe that day is not far from now. Just like the way we met on the exhibition. Life needs surprises, right? 😛

Since my work won’t be finished until 0630pm, I can’t come to the airport to see you off. 🙁 But I will add your whatsapp so we can keep in touch in a more efficient way. Wish you a safe trip back to Romania!

Good nite,
Abby

 Definiția pentru “Tribul meu” după Abby

Cum ea nu se află în nici una din mulțimile descrise de mine mai sus, chiar nu găsesc nici o definiție viabilă. Cred că nu sunt suficient de deștept încât să găsesc pattern-ul în cazul acesta.Nici faptul că nu am reușit să mă văd cu ea și să o cunosc mai bine nu mă ajută deloc. Poate data viitoare când merg în Hk reușim să ne întâlnim și să deslușesc misterul. Promit să scriu un alt epilog.

 Sfârsit

Nu sunt atras erotic de asiatice. Mi se pare că au un fizic de copil nu de femeie. La Abby m-a atras conexiunea dintre noi. Sigur că nu a fost prima oară când am simțit așa ceva dar a fost cel mai profund și mai complet. Așa cum a spus-o și ea, nu mai era nevoie de cuvinte ca să ne înțelegem.

Epilog

M-am gândit ulterior dacă recordul de conexiuni de la această deplasare a ținut de circumstanțe sau de mine. De felul în care am reacționat eu la evenimentele care s-au succedat într-o formă aleatoare. Nu am un răspuns. Cert e că mi-a plăcut.